O scrisoare

Imparte Dragoste si Dragoste vei Primi:

Am primit prin email următoarele rânduri, cu cerinţa de a le publica, dacă vreau. Seamănă extrem de mult cu ceea ce povestesc/scriu pe acest blog. Dar e o istorie reală, plină de durere şi mi-au dat lacrimile. O poveste de iubire disperată, care nu a avut şanse de izbândă de la bun început.
Însă când iubeşti, lupţi şi speri în pofida tuturor vicisitudinilor. Totuşi, la un moment dat, nu-ţi rămâne decât să vezi adevărul, să-l accepţi şi să iei măsuri. Din respect pentru tine, pentru natura umană.
Nu voi divulga numele persoanei ce mi l-a trimis, dar invit, pe cei care vor, şi să regăsesc în această povestire, să lase un comentariu raţional.
Personal, nu ştiu ce să-i spun acestei persoane care a fost defraudată de cele mai profunde sentimente şi încredere.
Doar că îi sunt alături, înţeleg, şi sper că va găsi un om pe măsura ei. Nu o cunosc personal, dar nu este nevoie. Instinctul nu minte. Este un om cum rar am întâlnit. Şi merită mult.
Fiind o cititoare fidelă, a folosit câteva dintre expresiile mele. Nu, nu mă supăr. 
Mulţumesc pentru încredere.

„Ştiu că tot timpul ai fost convins că ne vom împăca, că niciodată nu a fost o despărţire pt totdeauna.

Dar nu, de data asta NU ne vom împăca. Eu nu te mai iubesc, de mult nu mă mai atragi. Mi-era frică/groază ori de câte ori puneai mâna pe mine. Făceam „dragoste” cu un robot, interesat doar de performanţă, nu de cum mă simţeam şi ce voiam eu. Fără preludiu, ca animalele, fără sentiment, complet iresponsabil. Cu frica-n sân (că rămân însărcinată), de fiecare dată. Şi mă durea, şi îţi spuneam, dar insistai şi nu mă auzeai cum plângeam. Mă durea pentru că nu simţeam dorinţă, doar frică.

Te-ai lăudat că te cunoşti.... adevărul este că nu ştii NIMIC despre tine. Crezi, aşa te-ai convins. Ai văzut 3 documentare care te-nvăţau cum să manipulezi oamenii şi eşti convins că ştii tot ce trebuie să ştii. Ironic, la cum îmi spuneai că nebuna sunt eu... . Că eu trăiesc într-o lume mică.

Pentru a se cunoaşte cu adevărat, un om are nevoie de foarte mult timp LIBER. De voinţă, curaj, umilinţă. Tu nu deţii niciun lucru din cele menţionate mai sus. Tu NU ai timp. Tu te uiţi la filme, joci, şi asculţi paraziţii. Nu ai 1 minut pe zi să te gândeşti la cât de fals, ignorant şi încrezut eşti.
La cât de imatur şi complet dependent de părinţi. La cât de superficial şi îngust la minte. La cât de leneș şi iresponsabil. La cât de orb şi încăpăţânat.
Mi-au trebuit ani în şir, în completă solitudine, fără muzică, filme şi jocuri, fără părinţi, fără telefon şi platforme de socializare, fără internet.
Timp între mine şi MINE. Numai aşa poţi ajunge la o cunoaștere de sine corectă.
Dar eu am vrut şi sunt mândră de mine.

Şi-apoi te-am întâlnit pe tine. Eu, care suferisem atât de mult şi ştiam că meritam un om ca mine. Responsabil, independent, drept, dornic de cunoaştere şi curajos. Un om adevărat. Şi te-am iubit cum nimeni nu a mai iubit vreodată. fi făcut orice pentru tine. Absolut orice.

Aţi distrus tot ce rămăsese de distrus în mine. Tot. Mi-aţi luat tot. Da, voi trei. Pentru că nu am fost niciodată numai noi doi. Liniştea, serenitatea, încrederea în oameni, respectul faţă de mine şi de cine sunt. Şi câte lacrimi am vărsat crezând că din iubire, vei realiza cine eşti şi vei lua măsuri. Şi-am aşteptat, te-am crezut de fiecare dată în care mă minţeai.
Că tu, când îţi pui în minte ceva, reuşeşti. Aşa te lăudai.
Însă tu eşti capabil DOAR să vorbeşti.
Nu ştiu cum poţi să te crezi mai bun ca cei din jurul tău, când te comporţi exact ca ei! Muzică de cea mai proastă calitate cu volumul la maxim,  parfum, judeci, minţi, te lauzi, nu faci nimic cu timpul tău, decât să-l iroseşti. Trăieşti într-o lume ireală, în care părinţii sunt sclavii tăi.
O vreme chiar am crezut că eşti mai bun decât cei pe care zi de zi îi critici cu atâta fervoare. Cei cu care eşti prieten, dar pe care-i vorbeşti pe la spate ca o muiere fără creier. Ei ştiu ce gândeşti despre ei? Sunt sigură că nu. Pentru că eşti un laş şi nu vrei să rămâi singur.
Tu nu eşti cocalar, nu te uiţi la telenovele, nu cheltui banii aiurea. Nu, de asta au grijă ai tăi.
Nu aveţi respect pentru oameni, nu aveţi respect pentru lucruri, credeţi numai în adevărurile voastre şi tot ce faceţi voi este corect şi normal. Însă eu văd lucrurile aşa cum stau. Sunteţi dependenţi unii de alţii. Incapabili să vă vedeţi de viaţa voastră. Mereu în competiţie cu ceilalţi, mereu mai buni şi mai adevăraţi.

Iar tu... tu eşti doar unul din mulţi. Nicio substanţă, doar cuvinte. Şi-n viaţa mea nu am cunoscut un om mai ignorant, mai îngust la minte, mai leneş şi mai mincinos. Nu am crezut că există pe planetă un om care să refuze să-nveţe cu atâta înverşunare. Un om care să renunţe la iubire pentru a prezerva relaţia dintre el şi părinţi. Pentru a continua să se spele în parfumuri de cea mai proastă calitate. Pentru a viziona filme cu super-eroi. Pentru a SE juca cu cei EXACT ca el, ucigând orice sentiment uman. Niciodată. Sper că-ţi ţin de cald acum. Orgoliul, falsitatea şi ignoranţa, adică.
Şi-am cunoscut multe creaturi... Tu, eşti, de departe, fiinţa cea mai puţin umană.
Acţionezi din impuls, ca un animal. Ca şi cum nu ai avea creier. Doar orgoliu.
Adevărul este, că atunci când un om iubeşte, nu se uită la alte femei, la poze şi video-uri cu femei dezbrăcate
Aşa fac toţi, te-ai scuzat.”
NU, nu aşa fac toţi, NUMAI cei ca tine. Surogate umane.
Şi nu voi mai vărsa o lacrimă pt tine. Nu voi mai pierde o secundă gândindu-mă la tine. NU MERIŢI.
Nu ai meritat niciodată. Nu-ţi doresc răul, nu vreau să mă  pătez cu astfel de sentimente distructive.
Îţi doresc să ai ce CREZI tu că meriţi. Aşa cum crezi că te cunoşti.



Te rog, daca ai apreciat, poti lasa un semn (like, share, comment), sau te astept pe Facebook, si pe celelalte bloguri ale mele: Eu meritGusturile nu se discuta. Iar daca citesti in engleza, arunca o privire pe While I breathe, I hope si pe LinkedInTe astept cu mult drag. Multumesc, om cu suflet.

6 comentarii:

  1. chiar si intr-o poveste ,specimenele de genul asta sunt infiorator de reale.Din pacate pentru noi si lumea in care traim uni aleg ca realitate lumea virtuala plina de eroi desenati si decadenta la un click distanta.Sunt indivizi pentru care aceste retele sociale au venit ca o deghizare,isi pun statusuri de genul ,,iarta-ti aproapele 'iar ei nu vorbesc cu fratii sau parinti lor,urmeaza trenduri setate de tot felul de ,,copii de aur,,valorosi ,,bosi,, care arunca cu bani pe la nunti pline de paiete si sclipici ieftin,si vorba autoarei se scalda in parfumuri de cea mai proasta calitate.Fiecare dintre noi cunoastem cel putin un individ ca in descriere ,deci sunt multi

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, aceasta-i realitatea din ziua de azi. Nu ştiu dacă odată erau aşa.. poate nu se ştia, acum totul este public.
      Cunosc şi eu dintr-ăştia, din nefericire. Mai bine ar fi să nu avem de-a face cu indivizi de genul, nici măcar în poveşti.
      Clar, da. Chestia cu iartă... pfffffffff. Detest superficialitatea oamenilor. Aroganţa. Sentimente ce nu ne fac onoare.

      Ștergere
  2. Trist,atat de dureros se simte sufletul printre aceste randuri!Inca nu inteleg de ce oamenii buni, cei ce ofera mult ,cei ce iubesc profund trebuie sa sufere din cauza unor idioti,scuze de cuvant,dar nu gasesc unul mai taios !Sper ca va fi puternica si traiul cu lupul din groapa sa ii dea energia de a transcede toata suferinta indurata! :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, şi eu am simţit durerea infinită, frustrarea printre aceste rânduri. Oamenii care au mult de oferit, ca un făcut, se "leagă" de neghiobi de genul. Ca şi cum ar vrea să se pedepsească. Cunosc multe cazuri de genul. le-am studiat îndeaproape. Din fericire, totul trece, şi va trece şi asta.

      Ștergere
  3. Bai am citit textul acesta de trei ori si sincer sa fiu... nu imi vine sa cred. Poate doar asa gandesc eu, dar natura romanului este de a fi masochist. Ca femeie (respectiv barbat) te bate prima oara, ... , a n-a oara - despartire; nu te iubeste - despartire; nu te trateaza asa cum iti doresti - despartire; vezi ca e lenes (a) - la revedere si exemplele pot continua pentru fiecare caz in parte care nu este amintit aici. Faptul ca voi credeti ca se va schimba sau ca nu va mai face un lucru care nu iti place deja incep sa cred ca traim pe alta lume. Balta e plina de peste. Important este sa il pescuiesti pe cel care trebuie.
    Faza ca nu vei gasi pe unu sa te iubeasca cum te iubesc eu este fumata. Poate vei gasi unu care sa nu te iubeasca asa mult sau poate vei gasi unul care sa te iubeasca si mai mult.
    Bineinteles in momentul in care ii ceri sa schimbe ceva la el trebuie sa fi pregatita sa dai si tu de la tine. Daca ceri schimbare doar dintr-o parte si daca nu se schimba gata... atunci este o problema. Cel mai simplu este sa discuti... asta daca ai cu cine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ehehe... usor de spus, greu de facut. Sa nu crezi ca nu sunt de acord cu tot ce spui, exact asa gandesc si eu, dar cateodata facem lucruri complet opuse a ceea ce spunem si simtim. Un fel de masochism.
      Discutia nu tine in multe situatii. Se discuta, iar si iar si iar si nimic nu se rezolva. Chestia ca inimii nu prea ii poti comanda si suporti magarii peste magarii, si te urasti, si vrei sa pleci, si-ti pare rau, si tot asa. Pana ntr-o zi cand chiar pleci si toate aste se vor fi terminat. Dar raul ramane. Insa trebuie sa mergi inainte si, de-i posibil, nu-ti lasa demnitatea de om calcata in picioare. Cum bine ai zis, balta e plina de peste. Vezi: http://eumerit.blogspot.ro/2013/05/cum-sa-uiti-pe-cineva.html

      Ștergere

Este o poveste, te rog să nu faci asumpții. Comentariile caracterizate de aroganţă/grandomanie, lipsă de respect, insulte, homofobii, trivialităţi nu vor fi publicate. Mulţumesc pentru timpul acordat. O viaţă frumoasă, plină de iubire-ţi doresc.