Memoriile unei gheishe este un film la care Isabella a plâns cu sughiţuri... Habar nu avea că gheishele sunt artistede fapt.... şi mai ales, nu ştia că le este intersiz să iubească... Da, o regulă a lor le interzice să iubească. Ca şi cum inimii i-ai putea comanda... Reguli absurde.
Un bărbat alege o gheishă dar ea nu are dreptul să aleagă un bărbat. Poate doar să aştepte, să se roage, să spere. Şi nu are dreptul să procreeze, nu are dreptul să se mărite. Doar să fie concubina unui om însurat.
Ce tristeţe... de ce să vrei să devii gheishă? Noi nu putem concepe, nu e în cultura noastră. Dar eu le înţeleg... unele dintre ele provin din familii foarte sărace. Ar face orice să le scoată din sărăcie. Să renunţi la viaţa ta/dorinţele tale pentru a hrăni pe acei ce ţi-au dat viaţă (sau fraţii) este un sacrificiu suprem. Dar cu ce drept îşi vând părinţii copilele? Nu sunt obiecte! Nu aparţin nimănui... decât pământului.
Isabella a suferit pentru protagonistă... şi pentru toate celelalte fete... în afară de alea rele şi invidioase. Pentru că ea urăşte răutatea şi invidia.
Dacă nu ai văzut filmul, ţi-l recomand (link film complet you tube). Dacă eşti pasionat de lectură atunci cartea în română (click să vezi de unde poţi să o cumperi), este şi mai interesantă (completă); dar poate vrei să o citeşti în engleză.
0 Comentarii
Te invit la terapia sufletului: dacă durerea te copleșește, nu ezita să o împărtășești.
Aici, vocea ta contează și sentimentele tale sunt importante.
Nu voi permite nimănui să te judece, de aceea toate comentariile sunt moderate de mine, Cristina Gherghel, autoarea acestui blog.
Respectul este legea oamenilor buni.
Spunându-ți povestea, îți eliberezi spiritul.
Cuvintele tale pot aduce lumină în viața altora.